Solidaritate degerata. Iluzii

L-am auzit pe Raed Arafat, secretarul de stat de la Sanatate vorbind despre gerul teribil care a paralizat Romania si mai ales despre victimele lui. Despre cei 10 sau 15 romani care au murit degerati in vremea din urma. Si Arafat a spus ca dincolo de ce face statul, atat cat poate face, cu ambulantele, spitalele, politistii sau pompierii lui, romanii nu au inca un simt al solidaritatii. Citi dintre noi – se intreba ministrul – am face gestul de a bate la usa batrinului din casa de vizavi pentru a-l intreba de sanatate si pentru a-i oferi un ceai cald cind stim ca amaritul ala nu are dupa ce bea apa daramite cum sa-si incalzeasca odaia? Dintre cei morti de frig citiva erau boschetari si alti citiva au murit in propriile case… Nu e nimic nou pe lume, am putea spune, asta se intimpla oriunde… Si e foarte posibil ca vecinii victimelor gerului habar nu aveau de viata celor de peste gard. Si nici Primaria, desigur. Asa o fi… Imi aduc aminte ca acum citeva zile toata protipendada Dambovitei, toata floarea companiilor pe val din tara asta, se ingesuiau sa doneze cu miile de euro, si sa apara la tv. facind asta, pentru sarmanii din Haiti… Frumos, nobil gest, necesar, solidaritate umana pe fata… Si au strins mai multi bani decit a reusit sa trimita statul roman (50.000 de euro jalnici!) spre tara aia de departe, cutremurata… In seara asta, Gabi, pe raza ei de soare, imi trimite un apel pentru salvarea unui copil, a unei adolescente de aproape 18 ani, Ioana. Ioana, eleva la Gheorghe Lazar in Bucuresti are cancer iar tratamentul ei, care costa 80.000 de euro, nu poate avea loc decit in strainatate. Parintii, apropiatii ei incearca sa faca tot ce le sta in putinta pentru a nu o lasa sa se stinga…  Sunt zeci de astfel de mesaje  pe care le intilnim zilnic pe Internet iar unele dintre ele mai ajung si in paginile ziarelor si mult prea putine la televizor. Sunt mii de cazuri pentru care statul nostru nu are bani sa le rezolve, fiindca daca ar avea nu am mai auzi asemenea strigate disperate. Probabil putinele care beneficiaza de un loc pe listele discrete ale acestui stat nu trebuie stiute, pentru ca nu cumva sa se iste vreo… viltoare sau cereri care ar face apel la forta precedentului…  Probabil confidentialitatea e o conditie necesara, consemnul fiind incalcat cu buna stiinta doar atunci cind la mijloc apar ceva vedete – bune prilejuri pentru a proclama electoral generozitatea si grija parinteasca a statului fata de fiii ei… Da, miile de anonimi loviti de soarta nu reprezinta nicio miza, nu aduc rating ci doar cheltuieli… Prea mari cheltuieli la niste bugete mereu prea mici… Asa cred ca e, din nefericire, si cu Ioana… Apelurile astea deznadajduite, dramele astea circula si isi incearca… norocul pe Internet, mai ales prin bloguri. Aici pare sa-si fi gasit adapost o mare din necazurile romanilor, acesta pare a fi rezervorul lor care in Romania nu are unde sa fie desertat…  Acesta este inca locul bun si permisiv, si alintator uneori, ca orice iluzie, unde se mai pot arunca-n ocean sticle cu ravase. Dar un loc atit de strimt si putin bagat in seama… Cate din aceste cazuri pot fi rezolvate pornind de aici?  Sau poate sunt eu prea pesimist… afland totusi ca vreo 2,5 milioane de romani trag, iata, cu ochiul spre blogosfera. Da… ar fi ceva poate daca fiecare dintre ei ar trimite… undeva cite un euro… Poate chiar Ioanei… Vorbeam despre solidaritate… Ignorind un stat meschin, ipocrit si impotent, cum ar fi daca ne-am trage manusile si caciulile si am da o fuga pina la batrinul de dincolo de gard sa-l intrebam ce mai face?… Da, stiu, sunt patetic, aberez!… 45.655651 25.610800 About these ads Rate this: Share this: Share on Tumblr Mai mult Email Print Google+ Pocket Pinterest Like this: Like Incarc... Related